Ok deci (fara deci ca nu e concluzie) nu stiu cat de coerent o sa fie ce o sa scriu acum pentru ca rezulta de la oboseala si de la ora 12 noaptea. Posibil sa fie o idee care sa imi para foarte buna si maine o porcarie, dar treaba sta cam asa.

Ne miscam prea repede.

Si nu ma refer la sport. Cel putin eu nu pot sa zic asta. Ma refer la viata. Cu asta ne miscam prea repede. Trec zilele cum clipesti si ajungi sa stai sa te gandesti in timp ce esti in dus de unde si pana unde se duc asa. Mergem de colo colo ca sa rezolvam treburi, stam 7 ore la scoala, ne confruntam cu gloata de oameni din autobuz sau din tramvai dupa ce asteptam juma de ora in statie si ne facem probleme de ce chestii trebuie sa adaugam pe lista de facut.

Merge in felul asta cam in fiecare zi. Si noi cand o sa fim batrani ce o sa zicem? Mi-as dori sa fiu tanar din nou. De fapt parca nu, ca prea stresat eram. Ei, nu am dreptate?

image

Si ce mai contribuie la ritmul asta de viata? Internetul, bineinteles. Toate retelele astea si mesajele pe care le dam, pozele pe care ne chinuim sa le facem in asa fel incat sa ne avantajeze ca sa le postam undeva. Ca nu era de ajuns ce aveam deja.

Nu ma intelegeti gresit, internetul e super folositor. Ne pune informatiile chiar sub nasul nostru, ne face sa cunoastem alti oameni. Multi fac bani calumea datorita internetului. Dar pe cuvantul meu de nu mi-as dori pur si simplu cateodata sa nu existe si sa pot sa termin o data nefericita aia de carte pe care trebuie sa o citesc pentru romana si care chiar imi place.

Si sunt destul de sigura ca nu doar eu simt nevoia de o pauza de la tot. Stati si ganditi-va putin ce bine e cand sunteti in vacanta la munte sau la mare. Ce faceti toata ziua? Stati, mancati, va plimbati. Va relaxati mai pe scurt. Chiar avem nevoie de asta din cand in cand.

Sa nu mai zic de capitolul fericire. Pentru ce ne stresam noi atat? Pentru succes in ceva sau pentru bani, depinde de varsta. Si care oameni din lume sunt mai fericiti totusi? Poate va surprinde sau poate ca nu, dar cei din tarile mai putin bogate. Nu ma refer la cele care sunt in razboi normal. Cele in care nu au acces la toate porcariile la care avem noi acces si unde lucrurile merg mai usurel.

Unora le place stilul asta de viata si rezista cumva, altii daca ar putea ar alege orice altceva inafara de lucrurile pe care sunt nevoiti sa le faca zilnic ar fi cei mai fericiti.

Oricum ar fi, toti avem nevoie de o pauza la un moment dat. Enough is enough.

Asa ca am scris asta din doua motive. Unu ca sa ma descarc si doi ca sa va spun sa nu va asteptati la postari prea dese in vremea urmatoare. Poate o sa ma sucesc si o sa postez des oricum, dar chiar in timp ce scriu simt nevoia sa ma detasez de cateva pentru un timp.

Cartea o sa continue sa se desfasoare si acolo nu se ia nici o pauza pentru ca nu se prea poate. Deci inca va astept raspunsurile.

Nu am vrut sa ma plang ca vai cate lucruri am eu de facut, ci mai degraba sa va spun ce gandesc.

In rest, I know out there some people think the same as I do now, deci daca aveti vreo istorioara cand v-ati simtit asa sau vreun sfat de cum sa descurci cu situatii de genul, astept sa imi spuneti in comentarii.

Facebook Comments