E greu sa devii fotograf!
In ultimul timp am fost inconjurata numai de fotograf, de discutii despre diafragma, de aparate foto si tot ce mai are legatura cu pozele si cu arta asta. Acum ceva timp mi-au luat interviu cei de la Teen Press si am avut parte si de o sedinta foto corespunzatoare din partea lor, mai precis de la Vlad Andrei. Si cum terminaseram noi de pozat in toate locurile posibile cunoscute si necunoscute, pline de oameni sau cu 2-3 ciudati (pe la grafitti, stiti ce zic?) din Cismigiu, mergeam spre Unirii si a inceput sa povesteasca de cum a inceput toata pasiunea lui pentru fotografie. Spoiler alert. Povestea include grasime pe lentila aparatului. Luati de cititi ce am aflat de la el.
IL: Povesteste putin despre cum ai inceput cu fotografia.
Mi-am descoperit tarziu afinitatea catre fotografie , in clasa a 11-a auzisem ca se tin cursuri gratuite de fotografie oferite de Primarie si am zis sa incerc , mi se parea cel mai interesant subiect. Pe atunci toti termenii mi se pareau foarte dificili si greu de retinut , acum imi sunt ceva de genul “apa e uda”. Una peste alta , aveam un aparat Canon , un compact destul de vechi , cumparat cand eu aveam vreo 7-8 ani. Intamplarea a fost ca in clasa a 12-a sa am o ora de Fotografie pe saptamana , iar doamna profesoara ne-a spus despre un concurs de fotografie , daca vrem sa participam sa-i trimitem pe mail 2-3 fotografii ca ea sa le trimita la concurs. Ii imprumutasem unei colege aparatul si i l-am cerut in graba inapoi , am luat o prietena sa ma ajute cu inspiratie pe drum si am mers intr-un parc sa prind cadrele. Descopeream ca aparatul meu are ceva defect , deoarece toate pozele aveau un efect strain de “blur” si nu ma refer la bokeh , imaginea nu era foarte sharp si parea ceva efect de Photoshop. Totusi am tras cadrele , i-am trimis doamnei profesoare. A trecut o luna si nu primisem niciun raspuns de la ea , am crezut ca n-am castigat nimic si n-avea rost sa-mi zica asta, dar dupa o luna , in timp ce dormeam cu capul pe banca intra in clasa si striga : “Vlad e prezent?” Mi-am ridicat capul crezand ca se face prezenta si imi spune ca am castigat premiul 1. Le-am spus parintilor si asta i-a motivat sa-mi cumpere un DSLR , un aparat “mai de Doamne ajuta” cum s-ar spune. Concursul asta mi-a pornit ideea ca as putea progresa pe aceasta cale.
P.S: Mai tarziu , aflasem ca aparatul meu scotea pozele cu acel “efect” straniu deoarece colega careia i-l imprumutasem a pus grasime pe el… sentimentele sunt amestecate , ma opresc aici.
IL: Te gandisei vreodata sa faci asta inainte de “grasime”?
M-am gandit , dar nu prea aveam posibilitatea , telefonul meu avea o camera foarte slaba si rareori reuseam sa fotografiez ceva , iar de obicei ai mei ma opreau sa folosesc aparatul , doar nu era sa devin vreun fotograf , no?
IL: De ce crezi ca sunt asa multi dintre noi interesati de fotografie si de aparate foto in general?
Deoarece imaginea in sine este foarte puternica. Cu totii avem o imagine , vedem imagini , suntem influentati de imagini. Doza de Coca-Cola pe care ti-ai cumparat-o mai devreme , ai luat-o pentru ca ai vazut o poza pe un afis cu ea. Bluza de la H&M pe care o ai , ai luat-o pentru ca ai vazut-o pe un panou publicitar. Nu este chiar atat de direct , dar intelegi ce vreau sa spun. Omului ii place sa priveasca si asta poate aduce la dorinta de a avea ceva de aratat , deci… fotografie. Este un mediu de exprimare la fel de puternic ca si pictura , muzica , literatura si asa mai departe. La celelalte ma consider paralel , si ma consideram frustrat pentru ca nu aveam un mediu in care sa ma exprim. Iar un om care nu se poate exprima e… ei bine , “almanahe”.
IL: Ce sfaturi ai pentru cei care ar vrea sa se apuce de asta, dar sunt total pe langa?
Sa aibe mereu o camera la ei , si asta e putin probabil sa nu se intample , toate telefoanele au camere bunicele , vom ajunge sa avem si pe aparatul de prajit paine o camera foto. Mai presus de asta , s-o si foloseasca , nu doar pentru autoportrete imbogatite prin postprocesare (selfieuri cu filtre de Instagram , mai pe limbaj “basic”)
IL: Cat de important e sa te sustina cineva?
Din punct de vedere financiar , foarte important. Poti sa-ti confectionezi o camera pinhole , dar sa fim seriosi , tragem cu un DSLR scump sau nu mai tragem? La inceput m-au sustinut foarte mult ai mei , pana am inceput sa fac bani din asta si sa-mi mai pot cumpara eu echipament. Dintr-un alt punct de vedere , sustinerea morala este cu 2 taisuri aici. Cand vrei sa-ti fie evaluata munca , te vei duce la o persoana apropiata (sora , mama , cel mai bun prieten , etc) fara niciun fel de experienta in domeniu si iti va spune ca e cea mai frumoasa poza pe care a vazut-o. Asta iti va da ambitie dar trebuie sa te gandesti ca e un compliment gol , prefer sa aud o critica dura de la un expert decat un compliment gol de la un prieten. Asta daca nu vrei sa traiesti in iluzia ca esti priceput si sa crezi ca pozele tale alb-negru cu scaune pe plaja sau cele cu adolescenti tinandu-se de mana sunt unice , cum nici Tumblr (ih…) n-a vazut. Deci daca vrei sustinere morala , intreaba pe cineva care poate fi obiectiv in privinta a ceea ce faci.
IL: Care sunt cele mai bune tips-uri pentru fotografii care abia au inceput? La ce sa aiba grija?
Sa uite de modul AUTO al aparatului. E o vorba : “Da-i unui om peste , si va manca o zi. Invata-l sa pescuiasca si va manca toata viata”. Daca inveti sa folosesti modul MANUAL esti pe drumul cel bun sa inveti ce potential are aparatul si ce poti face cu el. Nu stau sa explic , sunt multi factori si cel mai bine inveti practicand.
Iar ca ultim pont , exerseaza. E potential fotografic peste tot , inceteaza sa vezi ca un pierde-vara si incepe sa vezi ca un fotograf , da atentie luminii , umbrelor si tot ceea ce te poate ajuta spre un cadru reusit.
IL: Ce beneficii iti aduce fotografia ce alte meserii nu ar aduce?
Din ce am observat eu , cunosc diferiti oameni , deoarece ador partea de portretistica a fotografiei. De asemenea , ca fotograf freelancer am un program flexibil , nu am ore fixe de munca , dar asa nici banii nu vin intr-un numar fix , depinde de noroc si de cum esti cunoscut. Aa da si fac ce-mi place , asta e cel mai mare beneficiu.
IL: Si ce vrei sa faci in continuare cu asta, ce planuri ai?
Sa progresez si sa-mi dezvolt latura artistica , e o pasiune de care nu vreau sa ma las.
Si acum va las sa vedeti si magia lui Vlad.
Daca va place ce face Vlad, cautati-l pe Facebook aici sau pe Instagram aici ca sa nu pierdeti din magia ce urmeaza.